De ce avem dinţi din ce în ce mai bolnavi?

O echipă internaţională de cercetători au prelevat probe ADN din placa dentară a 34 de schelete preistorice din nordul Europei şi au studiat schimbările prin care a trecut bacteria orală din timpul ultimilor vânători-culegători, până astăzi. 

„Placa dentară reprezintă singura sursă de bacterie umană uşor accesibilă”, a explicat Dr Christina Adler, coordonatorul studiului, motivul pentru care au ales să studieze placa dentară. 

• Al doilea vaccin împotriva variolei maimuței, aprobat de OMS
• Chatbotul Google Gemini a primit o funcție de „memorie”

Cu această ocazie, oamenii de ştiinţă au descoperit că au existat două schimbări majore la nivelul bacteriilor: una a apărut odată cu agricultura, iar cealaltă s-a produs acum 150 de ani, în timpul Revoluţiei Industriale. 

Spre deosebire de dieta vănătorilor-culegători, noul regim alimentar, cel adoptat acum de noi şi bazat pe carbohidraţi şi zaharuri, a făcut ca dentiţia noastră fie afectată de bacterii ce produc carii. 

„Am constatat că grupurile primitive [de vănători-culegători] aveau o frecvenţă mult mai redusă a bolilor asociate cu bacteriile, comparativ cu populaţia actuală  şi că numărul speciilor sau diversitatea bacteriilor sin cavitatea bucală era mai crescută în trecut. Având mai multe bacterii, gurile oamenilor din trecut erau mai rezistente la stres, ceea ce înseamnă că aveau o probabilitate mai mică de a dezvolta boli”, a explicat Adler. 

Totuşi, în timp ce oamenii de ştiinţă au notat că bacteriile asociate cu cavităţile dentare, precum S. mutans au devenit dominante în timpul Revoluţiei Industriale, frecvenţa bacteriilor asociate cu bolile parodontiului, precum gingivita, nu s-au schimbat foarte mult de la începuturile agriculturii. 

„Descoperirile ar putea avea implicaţii în studiile recente care au susţinut că bolile gingivale şi bacteriile asociate contribuie la apariţia bolilor de inimă. S-a crezut că o creştere recentă a bacteriei P. gingivalis (care duce la apariţia gingivitei) este asociată cu o creştere a bolilor cardiovasculare. Cu toate acestea, noi am arătat că această specie de bacterii a fost stabilă încă din perioada în care am devenit agricultori”, a mai declarat coautorul studiului, profesorul Alan Cooper. 

Sursa: ABC Science