Atunci când li s-a arătat o gamă largă de expresii faciale, copiii în vârstă de 7 luni s-au uitat cel mai mult la cele care exprimau teamă. Astfel ei au reacţionat exact ca adulţii, lucru care semnalează existenţa procesării emoţionale timpurii.
Toţi părinţii ştiu că bebeluşii se bucură atunci când adulţii le mimează comportamentul, când bat din palme sau fac aceleaşi mişcări. Acum, tehnologiile de imagistică au confirmat că acest gen de joacă activează centrii plăcerii în creierele bebeluşilor.
„Creierul bebeluşului este un mister care aşteaptă să fie dezlegat. Este plin de secrete”, susţine Patricia Kuhl , director la Learning and Brain Sciences, de la Universitatea din Washington.
În prezent, specialiştii de aici realizează o serie de experimente folosind magnetoencefalograma (MEG) pentru a studia creierele bebeluşilor. Această tehnologie le permite oamenilor de ştiinţă să măsoare schimbările câmpului magnetic din jurul creierului, în timp ce bebeluşul stă sub un dispozitiv ce seamănă cu un uscător cu cască de la un salon de frumuseţe. Dr. Kuhl susţine că tehnologia este ideală pentru studiile pe bebeluşi tocmai pentru că ea este non-invazivă şi silenţioasă.
Creierul unui nou-născut are doar 25% din volumul unui creier adult, dar el creşte rapid astfel încât la vârsta de 1 an, volumul lui atinge 70%, urmând ca la 3 ani el să fie dezvoltat în proporţie de 85%. Experienţele timpurii pot avea un impact profund şi de lungă durată asupra copilului. Bebeluşii au mai multe sinapse, sau conexiuni între neuroni, decât adulţii, dar ele se răresc dacă nu le folosim. De exemplu, dezvoltarea vederii sănătoase depinde de capacitatea de a vedea normal şi de dezvoltarea cortexului vizual. Dacă acesta nu este folosit, din cauza unei probleme de vedere, numărul conexiunilor din zonă se vor reduce.
Totuşi, P. Murali Doraiswamy, profesor de psihiatrie de la Centrul Medical din cadrul Universităţii Duke este de părere că întârzierile în dezvoltare, apărute în copilăria timpurie, nu sunt neapărat permanente. Multe dintre capacităţile cognitive nu se dezvoltă total până în adolescenţă. Mai mult, creierul copiilor este elastic, capabil să îşi reprogrameze o arie astfel încât să funcţioneze în locul alteia.
Ajutaţi de noile tehnologii, cercetătorii care studiază modul în care copiii dezvoltă aptitudinile lingvistice ar putea afla de ce uneori lucrurile nu merg aşa cum trebuie. permiţând astfel crearea unor noi tratamente pentru tulburări precum cele din spectrul autismului.
Într-un studiu publicat luna trecută în Brain & Language, cercetătorii au descoperit că abilităţile lingvistice ale unui copil de un an pot fi prezise cu luni înainte. Acest lucru se realizează prin examinarea concentraţiei de materie albă şi gri din hipocamp şi cerebel, părţile creierului care de obicei nu sunt utilizate pentru procesare verbală şi care sunt asociate cu memoria şi învăţarea motorie.
Descoperirile ar putea sugera că bebeluşii cu o memorie şi capacităţi motorii mai bune pot dezvolta mai repede abilităţi verbale. Cu toate acestea, specialiştii nu au aflat încă dacă acest lucru se datorează geneticii sau factorilor de mediu.
Un alt studiu de acest fel a fost realizat de oamenii de ştiinţă de la universităţile din Waterloo, Ontario şi California şi a urmărit capacitatea bebeluşilor de a raţiona.
Cercetătorii au creat experimente pe un total de 72 de copii cu vârste între 10 şi 12 luni. Mai întâi s-a urmărit dacă copiii preferau o acadea roz, strălucitoare sau una neagră. Ulterior li s-au arătat două borcane cu acadele: unul cu mai multe acadele pe care ei le preferau şi un altul cu mai multe din cele pe care nu le plăceau. Apoi, cercetătorii au acoperit borcanele, au luat câte o acadea din fiecare pe care le-au ascuns sub câte o ceaşcă.
Rezultatele au arătat că în proporţie de 80%, copiii au ales ceaşca sub care existau mai multe şanse de a găsi o acadea colorată în nuanţa pe care ei o preferau. „Asta ne sugerează că bebeluşii pot face predicţii pe baza probabilităţii”, a explicat cercetătoarea Stephanie Denison, implicată în studiu.
Mulţi oameni consideră că bebeluşii sunt egocentrici însă un număr tot mai mare de studii comportamentale sugerează că lucrurile nu stau chiar aşa. Cele mai recente cercetări susţin că părinţii pot influenţa capacitatea copiilor de a a-i ajuta pe ceilalţi şi de a împărţi lucruri. Mai exact, în studiul realizat pe copii cu vârste între 18 şi 30 de luni s-a constatat că bebeluşii care erau mai dispuşi să îşi împartă lucrurile aveau părinţi care îi încurajau să identifice şi să explice emoţiile întâlnite în cărţi şi poveşti.
„Studiile arată că bebeluşii poate înţelege câte ceva despre ce se întâmplă în minţile altor oameni”, a declarat profesorul de psihologie, Alison Gopnik.
Sursa: WSJ