Prea multe gânduri negative? Aruncă-le la gunoi!

Pe de altă parte, studiul susţin că şi păstrarea gândurilor pozitive se poate realiza într-o metodă similară. Mai exact, ele ar trebui scrise pe o foaie pe care ar trebui să o păstrăm şi să o luăm cu noi. 

Pentru a determina modul în care administrarea gândurilor ne afectează acţiunile viitoare, oamenii de ştiinţă au realizat trei experimente. La primul experiment au luat parte 83 de studenţi care au fost rugaţi să noteze comentarii (atât negative, cât şi pozitive) legate de propriile lor corpuri. Unui grup i s-a cerut să arunce foile pe care scriseseră, în timp ce celuilalt grup i s-a cerut să le corecteze din punct de vedere gramatical. Ulterior, toţi participanţii au fost rugaţi să îşi evalueze propria imagine. Cei care şi-au aruncat comentariile nu şi-au schimbat părerea despre propria imagine, în timp ce participanţii care au păstrat hârtiile pe care scriseseră au arătat corelaţii mai strânse între imaginea lor şi comentariile pe care le-au făcut în scris. Acest fenomen s-a observat atât în cazul comentariilor pozitive, cât şi al celor negative. 

• 1 din 10 copii, victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar
• Unde au dispărut grădinițele de stat din România?

Într-un al doilea experiment, participanţii au notat comentarii referitoare la un subiect pe care majoritatea oamenilor îl consideră pozitiv. În această etapă a studiului, unora li s-a cerut să arunce notiţele, unora li s-a spus să le lase pe birou, iar altora li s-a solicitat să poarte cu ei hârtiile scrise. Cei care au aruncat hârtiile nu au înregistrat nicio schimbare a convingerilor legate de acest subiect, cei care le-au lăsat pe birou s-au dovedit a avea atitudini mai apropiate cu cele notate, în timp ce al treilea grup, cel format din indivizi care au luat cu ei hârtiile, au înregistrat cel mai mare nivel de corelare a gândurilor scrise cu viitoarele acţiuni pe care erau dispuşi să le îndeplinească. 

A treia parte a studiului a presupus scrierea gândurilor negative într-un document pe computer. Ulterior, participanţii fie au şters documentul, fie l-au salvat. Rezultatele cercetării au arătat că cei care au aruncat documentul aveau mai puţine şanse să fie influenţaţi de aceste gânduri „negre” comparativ cu restul participanţilor. 

De asemenea, contrar convingerii că doar imaginarea sau vizualizarea acţiunii de a arunca sau păstra foaia pe care au fost scrise gândurile poate influenţa individul, s-a constatat că un astfel de exerciţiu nu oferă răspunsul scontat.