Home » D:News » Descoperire uimitoare: peştele care „vede” cu ajutorul dinţilor

Descoperire uimitoare: peştele care „vede” cu ajutorul dinţilor

Descoperire uimitoare: peştele care „vede” cu ajutorul dinţilor
Publicat: 26.09.2012
Majoritatea creaturilor îşi folosesc dinţii pentru a se hrăni sau pentru protecţie. Totuşi, o specie de peşte din apele întunecate ale unei peşteri din Ecuador îşi întrebuinţează dinţii cu un scop aparte, şi anume pentru a naviga senzorial.

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Maryland, împreună cu alţi cercetători din Ecuador, au descoperit că aceşti peşti orbi (Astroblepus pholeter) îşi folosesc denticulii (formaţiuni crescute pe piele care au forma dinţilor) pentru a proiecta imagini hidrodinamice care să le permită navigarea rapidă pe întuneric şi prin curenţii din peşteri. 

Cercetătorii sunt de părere că descoperirea acestui fenomen evolutiv, care se întâlneşte doar în peşteri, sugerează că, în lume, încă mai există astfel de creaturi care deţin caracteristici neobişnuite, dar care au rămas necunoscute. 

„A fost o descoperire neaşteptată. Totuşi, serendipitatea în lumea ştiinţei presupune descoperirea unor lucruri neaşteptate”, a declarat cercetătorul Gal Haspel. 

Descoperirea a fost făcută de profesorul biolog Daphne Soares, care a prelevat probe dintr-o peşteră din Ecuador. În urma analizei de laborator, Soares a realizat că aceşti peşti erau acoperiţi de denticuli, dar că aveau foarte puţine detectoare de curenţi subacvatici, cunoscute sub numele de neuromaste. Această constatare a stârnit curiozitatea cercetătoarei care a întrunit o echipă de specialişti alături de care a început să studieze anatomia şi morfologia peştilor de acest fel. 

Descoperirea a fost şocantă: denticulii au preluat rolul neuromastelor, adaptându-se la apele adânci şi întunecate ale peşterii. Spre deosebire de majoritatea peştilor de peşteri (cavernicoli), care folosesc neuromaste pentru a se deplasa, aceste creaturi folosesc denticulii drept dispozitive de navigare. Pentru că denticulii deviază curenţii, peştele poate detecta direcţia fluxului de apă. Acest lucru îi permite animalului să determine distanţa dintre el şi fundul peşterii. 

„Fiecare peşteră poate fi văzută ca un experiment de adaptare şi în fiecare dintre ele evoluţia poate să fi luat un alt curs”, a încheiat Haspel. 

Sursa: The Diamond Back

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Test de cultură generală. Câte pisici există în lume?
Test de cultură generală. Câte pisici există în lume?
(P) Un derivat al vitaminei descoperite în 1913 este astăzi cel mai studiat ingredient antirid
(P) Un derivat al vitaminei descoperite în 1913 este astăzi cel mai studiat ingredient antirid
(P) Ce indică popularitatea Bitcoin despre direcția economiei românești
(P) Ce indică popularitatea Bitcoin despre direcția economiei românești
(P) Călătorie de Neuitat prin România: București – Râmnicu Vâlcea
(P) Călătorie de Neuitat prin România: București – Râmnicu Vâlcea
Prima fotografie a Telescopului Hubble cu Nebuloasa Crabului din ultimii 24 de ani a dezvăluit mai multe structuri misterioase
Prima fotografie a Telescopului Hubble cu Nebuloasa Crabului din ultimii 24 de ani a dezvăluit mai multe structuri misterioase
Care sunt cele trei culori prin care devenim instant mai atractivi în ochii celorlalți?
Care sunt cele trei culori prin care devenim instant mai atractivi în ochii celorlalți?
Viaţa zbuciumată a celei mai frumoase Prinţese a României. A fost prima femeie căpitan de cursă lungă, s-a căsătorit de două ori şi a sfârşit la mănăstire
Viaţa zbuciumată a celei mai frumoase Prinţese a României. A fost prima femeie căpitan de cursă lungă, s-a căsătorit ...
Poșta daneză oprește distribuirea scrisorilor după 400 de ani
Poșta daneză oprește distribuirea scrisorilor după 400 de ani
„Cel mai sângeros an”: Record de execuții în Arabia Saudită
„Cel mai sângeros an”: Record de execuții în Arabia Saudită
Averea lui Elon Musk a trecut de 700 de miliarde de dolari
Averea lui Elon Musk a trecut de 700 de miliarde de dolari
Zonele din România unde va ninge de Crăciun
Zonele din România unde va ninge de Crăciun
Rocile spațiale antice ar putea deține secretul pentru mineritul de asteroizi
Rocile spațiale antice ar putea deține secretul pentru mineritul de asteroizi
Neuroștiința percepției timpului: de ce creierul simte că orele trec diferit
Neuroștiința percepției timpului: de ce creierul simte că orele trec diferit
Ce anume din ADN-ul centenarilor îi face să trăiască atât de mult?
Ce anume din ADN-ul centenarilor îi face să trăiască atât de mult?
Erwin Schrödinger și „pisica” care a schimbat fizica: povestea unui laureat Nobel exilat de naziști
Erwin Schrödinger și „pisica” care a schimbat fizica: povestea unui laureat Nobel exilat de naziști
Jean-Martin Charcot, omul care a schimbat felul în care înțelegem mintea și creierul
Jean-Martin Charcot, omul care a schimbat felul în care înțelegem mintea și creierul
Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru
Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru
De ce unele cuvinte ne atrag atenția mai mult decât altele? Experții spun că totul depinde de cum sună fiecare
De ce unele cuvinte ne atrag atenția mai mult decât altele? Experții spun că totul depinde de cum sună fiecare