Steaua de la Bethleem – Enigma nasterii lui Iisus

Misterul Stelei de la Bethleem, intre credinta si stiinta

„Iar daca S-a nascut Iisus in Bethleemul Iudeii, in zilele lui Irod regele, iata Magii de la Rasarit au venit in Ierusalim, intreband: Unde este regele Iudeilor, Cel ce S-a nascut? Caci am vazut la Rasarit steaua Lui si am venit sa ne inchinam Lui.” Pentru ca nu il gasesc in Ierusalim, Magii „au plecat si iata, steaua pe care o vazusera in Rasarit mergea inaintea lor, pana ce a venit si a stat deasupra, unde era Pruncul. Si vazand ei steaua, s-au bucurat cu bucurie mare foarte. Si intrand in casa, au vazut pe Prunc impreuna cu Maria, mama Lui…”. Matei, 2:1.

• India vrea să construiască o stație spațială care orbitează Luna până în 2040
• Sportivii au o memorie de lucru mult mai bună decât oamenii sedentari, arată cercetătorii

Incercari de explicare stiintifica a fenomenului au fost facute incepand cu secolul al XIV-lea. De atunci, o puzderie de teorii si ipoteze despre Steaua de la Bethleem si despre „comportamentul” ei ciudat au fost lansate de cercetatori mai mult sau mai putin credibili. S-a spus ca Steaua a fost o supernova, un fulger globular, ba chiar un OZN. Astazi, desi exista o explicatie care da seama in mod stiintific de relatarea biblica, misterul este departe de a fi lamurit. Pentru a descoperi ce a fost Steaua de la Bethleem trebuie sa te izbesti de multe contradictii biblice; mai intai, insa, trebuie sa rezolvi un alt mister, poate si mai mare: care este data exacta a nasterii lui Iisus?

O stea apare deasupra Tarii Sfinte si anunta nasterea lui Mesia. Este vazuta de catre Magii – sau Inteleptii – de la Rasarit, care sunt calauziti de ea pana cand ajung in Bethleem, unde il descopera pe pruncul Iisus. Aceasta istorioara biblica nu si-a pierdut farmecul nici acum, la mai bine de 2.000 de ani de la evenimentele pe care le relateaza. Pentru crestinii practicanti si pentru unii credinciosi, povestea Stelei de la Bethleem pur si simplu inregistreaza faptele miraculoase care s-au petrecut in ajunul nasterii lui Hristos si nu are nevoie de explicatii. Dar este oare o blasfemie sa mergem mai departe de atat, adica sa folosim metode stiintifice care sa dezvaluie mai multe detalii despre Stea? Raspunsul este nu.

De-a lungul timpului, numerosi teologi, istorici si astronomi au incercat sa dezlege misterul Stelei, sperand sa puna astfel in acord informatiile din Evanghelia dupa Matei cu datele istorice si stiintifice. Nici unul nu a rezolvat definitiv dilema, cu totii pierzandu-se intr-un complicat labirint de date contradictorii, de erori si de pronosticuri neverificabile. Cu toate acestea, cercetatorii au facut descoperiri socante in legatura cu contextul istoric si cultural in care s-au petrecut evenimentele din Tara Sfanta la inceputul primului mileniu al erei crestine.

Bunaoara, astazi, oamenii de stiinta au cazut de acord asupra faptului ca, daca Steaua a existat si i-a calauzit pe Magi, atunci, cu siguranta, sosirea acestora in Bethleem nu s-a petrecut intr-o zi de 25 decembrie din urma cu 2009 ani. Asa cum o sarbatorim astazi, ziua de nastere a Mantuitorului a fost fixata in anul 525 d.Hr., de catre calugarul crestin Dionysius Exiguus. Unii teologi si numerosi cercetatori cred ca Dionysius s-a inselat si ca Iisus s-ar fi nascut de fapt in anul 5 i.Hr. In ceea ce priveste ziua de 25 decembrie, aceasta a fost aleasa pentru a se suprapune peste o sarbatoare pagana mult mai veche, inchinata lui Deus Solus Invictus sau Apollo-Helios.

Pornind de la ipoteza ca data fixata de Dionysius ar fi o conventie, unii cercetatori au sustinut ca Steaua de la Bethelehem a fost un fenomen astronomic predictibil, precum conjunctia a doua planete. Miscarea regulata a corpurilor ceresti permite calcularea unor astfel de evenimente: daca ai informatii suficiente, poti prezice, de exemplu, toate conjunctiile care vor avea loc in viitor intre Jupiter si Saturn si, in plus, poti afla datele exacte la care a avut loc un astfel de eveniment in trecut. Conjunctia planetelor s-a dovedit insa o pista falsa, pentru ca nici un astfel de fenomen nu a avut loc in proximitatea nasterii lui Iisus. Nici alte explicatii de natura astronomica in stare sa dea seama de Steaua de la Bethleem – cum ar fi explozia unei supernove – nu sunt probabile. De aceea, unii oameni de stiinta si-au extins aria de cercetare, incercand sa se foloseasca de evenimentele istorice pentru a descoperi mai multe detalii despre Stea.

Cand s-a nascut, de fapt, Iisus?

Un indiciu-cheie este moartea regelui Irod care, conform tututor cronicilor cunoscute, a avut loc cu foarte putina vreme inainte de nasterea lui Iisus, la putin timp dupa o eclipsa de Luna si inainte de sarbatoarea Pesah-ului (Pastele evreiesc, care comemoreaza Exodul evreilor din Egipt). Eclipsa de Luna este un fenomen predictibil, asa ca, apeland la astronomie, cercetatorii au impus drept an al nasterii Mantuitorului anul 5 i.Hr. Pe de alta parte, Pesah-ul are loc in a 15-a zi de Nisan (dupa calendarul evreiesc), care pica intre 15 martie si 30 aprilie. Din cauza aglomeratiei pricinuite de aceasta mare sarbatoare, Maria si Iosif nu gasesc in oras un loc in care sa fie gazduiti. Ei sunt primiti in schimb de pastorii care isi pasc turmele pe dealurile din preajma Bethleem-ului (indeletnicire foarte logica in lunile de primavara, dar foarte putin probabila in decembrie).

Prin urmare, aparitia Stelei ar fi un eveniment astronomic care s-a petrecut in anul 5 i.Hr., iar Iisus s-ar fi nascut primavara. Cunoscand toate aceste date, artistul florentin Giotto di Bondone (1267-1337) a infatisat in lucrarile sale Steaua ca pe o cometa – cea mai cunoscuta dintre toate: cometa Halley (vezi mai jos). Insa Giotto s-a inselat cu 7 ani, deoarece, conform tuturor calculelor moderne, Halley s-a aratat in anul 12 i.Hr. (prin urmare, nu putea fi Steaua Magilor).

Multa vreme s-a crezut ca Steaua ar indica o conjunctie a lui Jupiter si Saturn. Insa fenomenul cel mai apropiat de anul nasterii lui Iisus s-a petrecut in 7 i.Hr. – prin urmare prea devreme. Cu toate acestea, cercetari recente, realizate de Mark Kidger de la Institutul de Astrofizica din Tenerife, arata ca evenimentul conjunctiei ar putea fi totusi important in descifrarea misterului. In urma cu 2.000 de ani, astfel de fenomene erau considerate extrem de importante din punct de vedere astrologic. Conjunctia din anul 7 i.Hr. a indicat planeta „regala” Jupiter in constelatia Pestilor, care, astrologic, este legata de evrei. Pentru orice initiat antic – cum erau si Magii -, aceasta conjunctie era in mod evident un semnal. „Conjunctia dintre Jupiter si Saturn din anul 7 i.Hr. a jucat un rol important in avertizarea Magilor, chiar daca ea nu a fost Steaua de la Bethleem”, afirma profesorul Kidger.

Posibilitati cosmice

• JUPITER
  Astronomul Michael Molnar crede ca Steaua de la Bethleem ar fi fost de fapt Jupiter, planeta ascunsa partial de Luna in anul 6 i.Hr. Calcule detaliate ale acestui eveniment cosmic arata insa ca ocultarea lui Jupiter (care a avut loc incepand cu 17 aprilie 6 i.Hr.) nu a putut fi vizibila de pe Terra.
• METEORIT
  Sir Patrick Moore, cel mai important astronom britanic din toate timpurile, sugera ideea ca un meteorit deosebit de luminos ar putea oferi dezlegarea dilemei. Totusi, din Evanghelia dupa Matei deducem in mod clar ca Steaua a fost un corp ceresc care a stralucit in fiecare noapte pentru o foarte lunga perioada de timp.
• MIRA
  In anul 2002, Costantino Sigismondi, de la Universitatea din Roma, propunea drept explicatie palpairea unei stele variabile numite Mira. Desi ipoteza a provocat o vreme multe dezbateri, s-a ajuns la concluzia ca respectiva stea lumineaza atat de vag, incat nu ar fi putut atrage atentia Magilor.
• FULGER GLOBULAR
  Michael Kamienski, de la Universitatea din Cracovia, sugera ca Steaua ar fi fost un fulger globular, fenomen ce se produce destul de rar, pe timp de furtuna. Dincolo de faptul ca un fulger globular nu i-ar fi putut calauzi pe Magi din Persia in Iudeea, el este si foarte greu de confundat cu o stea.
• VENUS
  In unii ani, in ajunul Craciunului, aceasta planeta straluceste deosebit de intens, lasand impresia ca isi tripleaza marimea. Totusi, Venus nu se misca nici pe departe asemenea unei stele calatoare, iar niste astronomi experimentati cum erau Magii ar fi recunoscut planeta deindata.

Initiatii de la Rasarit

„Magii cum zarira
Steaua si pornira
mergand dupa raza
pe Hristos sa-l vaza.”

In intreaga Biblie, singurul text in care apare povestea Magilor si a Stelei este evanghelia lui Matei. Dar Matei nu scrie nicaieri ca Magii erau trei – s-a ajuns la aceasta credinta populara mult timp dupa scrierea Noului Testament – si nici nu ne ofera numele lor. El spune doar ca erau „Magi de la Rasarit”. Din aceasta informatie deducem ca Inteleptii erau de origine persana, provenind dintr-o straveche casta de preoti zoroastrieni, astrologi si profeti.

MAGII DE LA RASARIT. Cine sunt cei trei misteriosi initiati care vin sa se inchine lui Iisus?

Herodot, care a trait cu aproximativ 500 de ani inainte de Hristos si a fost cronicarul razboaielor greco-persane, ne dezvaluie faptul ca Magii (magu, in persana) erau originari din Medes (astazi Medina, oras-simbol al islamului, situat in Arabia Saudita) si formau o clasa de elita a Imperiului Persan. Dupa mai multe incercari nereusite de a castiga controlul puterii politice in imperiu, casta Magilor a cunoscut un proces de transformare total: a „dat” politica pe pietate, din randurile ei nascandu-se cei mai apreciati profesori si iluminati ai Persiei antice. In plus, Magii erau considerati specialisti in interpretarea viselor si in ghicitul in stele. Sunt motive pentru care, cu timpul, casta lor a acaparat toate pozitiile religioase din imperiu, Inteleptii devenind preotii oficiali ai zoroastrismului, religia vechii Persii. O profetie de-a lui Zarathushtra, legendarul intemeietor al zoroastrismului, spune ca dintr-o fecioara se va naste un Saoshyant (Salvator) care va purifica Universul si va aduce Paradisul. La mai bine de 2.000 de ani dupa ce a fost formulata profetia, trei magi, Baltazar, Melchior si Gaspar (dupa cum au fost numiti in texte apocrife), au avut o viziune comuna la Esfahan, identificandu-l pe Salvatorul anuntat de Zarathushtra cu pruncul Iisus. De altfel, intre profetul persan care a trait in mileniul II i.Hr. si Iisus Hristos sunt deosebit de multe asemanari, diversi istorici ai religiilor sustinand ca autorii textelor biblice au fost puternic influentati de zoroastrism.

CONTRADICTII BIBLICE. Cata incredere putem avea, din punct de vedere istoric, in povestea biblica a Stelei de la Bethleem?

Scopul Noului Testament nu este acela de a relata, asemenea unui manual de istorie, evenimentele care s-au petrecut in primii 100 de ani de crestinism. De aceea, oricine incearca sa rezolve misterul Stelei se va confrunta cu numeroase lipsuri si contradictii, daca priveste evangheliile ca pe niste cronici istorice. Episodul nasterea lui Iisus este mentionata in doar doua evanghelii – cea dupa Luca si cea dupa Matei; dintre cei patru evanghelisti, numai Matei vorbeste despre Stea si Magi. Pentru faptele istorice majore de la inceputul primului mileniu, atat Matei, cat si Luca sunt priviti drept niste cronicari rezonabili. Problemele incep cu detaliile privitoare la Sfanta Nastere – detalii care, din pacate, sunt cruciale pentru orice teorie legata de Steaua de la Bethleem. De exemplu, Matei spune ca Iisus s-a nascut „in zilele lui Irod regele”, despre care toti cronicarii vremii consemneaza ca a murit in anul 4 i.Hr. Potrivit lui Luca, insa, Iisus s-a nascut in Bethleem, pe cand Iosif din Galileea si logodnica lui, Maria, mergeau sa se inregistreze la recensamantul poruncit de Augustus. „Aceasta inscriere s-a facut intai pe cand Quirinius ocarmuia Siria”, ne spune Luca (Luca, 2:2), adica 10 ani mai tarziu fata de data oferita de Matei. Atari discrepante nu ar trebui totusi sa ne mire, tinand cont de faptul ca ambele evanghelii au fost scrise la aproximativ 70 de ani de la producerea evenimentelor pe care le descriu.

Pentru a ajunge la Mesia, Magii au strabatut o distanta semnificativa pentru acele vremuri: 1.500 de km, pe care au parcurs-o in cateva saptamani. Din povestea biblica, dar mai ales din imagistica si folclorul care s-au nascut in jurul ei, deducem ca Steaua a stralucit de-a lungul intregii calatorii; mai mult de atat, ea s-a miscat, calauzindu-i pe prooroci. Judecand dupa aceste ipoteze, Steaua ar fi putut fi un fulger globular sau un meteorit. Totusi, astfel de fenomene astronomice dureaza prea putin. Raman doar doi candidati la „functia” Stelei.

Teoria Novei

In urma cu 400 de ani, astronomul german Johannes Kepler sugera ca Steaua de la Bethleem a fost o supernova. La vremea respectiva, Kepler nu avea informatii suficiente pentru a-si demonstra ipoteza. Astazi insa stim ca moartea unei stele-gigant intr-o explozie termonucleara naturala reprezinta un fenomen foarte stralucitor, care lasa urme in Univers. S-ar putea justifica astfel „calauzirea” Magilor. Insa nicaieri in lume, nici macar la meticulosii astronomi din China antica, nu s-au gasit consemnari privitoare la vreo supernova (aparitie care, daca ar fi avut loc, ar fi fost vizibila de pe tot cuprinsul globului).

Faptul ca nici regele Irod si nici ceilalti oameni din Ierusalim nu aveau cunostinta de existenta Stelei inainte de sosirea Magilor sugereaza ca prezenta acesteia nu era evidenta unui ochi neantrenat – contrar credintei populare ca Steaua ar fi fost un obiect deosebit de stralucitor. Pornind de la acest amanunt, in anul 1999, profesorul Mark Kidger formula pentru prima data ipoteza ca Steaua de la Bethleem a fost efectul unui alt tip de explozie stelara, mai putin spectaculoasa, cunoscuta drept nova. O nova ar putea straluci aidoma unei stele si, in plus, ar putea da senzatia ca se misca la fel ca un meteorit, corespunzand informatiilor oferite de poveste. Mai mult, astronomii chinezi si coreeni au consemnat existenta unei nove in chiar anul 5 i.Hr. (in care s-ar fi nascut de fapt Hristos). Rezolva ipoteza lui Kidger misterul Stelei? Din punct de vedere stiintific, aceasta este cea mai plauzibila explicatie pe care o avem.

Cum erupe o nova?

In Univers, majoritatea stelelor cunoscute apartin unor sisteme binare, formate din perechi de stele care orbiteaza una in jurul celeilalte. In anumite situatii, o stea numita Giganta rosie se blocheaza pe o orbita foarte apropiata de a unui corp ceresc mai mic (aproximativ de marimea Pamantului), numit Pitica alba. Giganta rosie este, de fapt, acea etapa din viata unei stele medii in care aceasta si-a consumat o mare parte din cantitatea de hidrogen si se apropie de sfarsitul vietii. Este de culoare rosie pentru ca are o temperatura scazuta. Pitica alba reprezinta fostul nucleu al Gigantei rosii si se prezinta sub forma unei stele compacte, formate din ceea ce a ramas dupa ce o stea de marime medie a parcurs stadiul de Giganta rosie.

Cand Giganta rosie se blocheaza pe o orbita apropiata Piticei albe, gravitatia sporita a acesteia din urma atrage materie de pe steaua mai mare. Materia furata (compusa in special din hidrogen) se infasoara asemenea unui disc in jurul Piticei. Dupa mii de ani, invelisul spiralat de hidrogen devine atat de fierbinte si de dens, incat produce o devastatoare explozie termonucleara naturala. Rezultatul este transformarea Piticei si a Gigantei intr-un singur corp cosmic, o nova, care straluceste de aproximativ 100.000 de ori mai tare decat cele doua foste stele care i-au dat nastere.

Ar putea fi fuziunea nucleara instantanee a unei nove raspunsul la misterul genezei Stelei de la Rasarit?

Multa vreme s-a crezut ca Steaua de la Bethleem ar fi fost o supernova. Denumim supernova explozia de la finalul vietii unei stele in timpul careia o mare parte din materia stelei respective este imprastiata in spatiu. In urma fenomenului, ramane o stea neutronica sau o gaura neagra. Supernova reprezinta cel mai stralucitor eveniment din Univers. Faptul ca nimeni de pe Pamant nu a consemnat aparitia vreunei supernove in proximitatea nasterii Mantuitorului a pus insa cercetatorii pe ganduri.

In anul 1999, astronomul britanic Mark Kidger, de la Institutul de Astrofizica din Tenerife, a formulat o ipoteza care, din punct de vedere stiintific, pare sa rezolve cel mai bine si mai detaliat misterul Stelei de la Bethleem. Potrivit lui Kidger, Steaua ar fi fost o asa-numita nova. Mai putin spectaculoasa vizual decat o supernova, nova este un fenomen care se produce cand hidrogenul unei stele este „furat” de alta stea (vezi caseta alaturata).

In cartea sa Steaua de la Bethleem din perspectiva unui astronom, publicata in 1999, Kidger demonstreaza ca o nova corespunde elementelor-cheie din povestea biblica – de la infatisarea sa de simpla stea, pana la abilitatea de a-i calauzi pe Inteleptii de la Rasarit (care aveau cunostinte remarcabile – inclusiv pentru timpurile noastre – de astronomie) pe lungul lor drum din Persia in Iudeea. Mai mult de atat, astronomii antici din China si din Coreea au consemnat, la mijlocul lunii martie a anului 5 i.Hr., aparitia unui obiect celest stralucitor in constelatia Soimului – data ce confirma rezultatele unor cercetari privitoare la anul si luna nasterii lui Hristos. Kidger a indicat si sistemul binar care a dat nastere Stelei de la Bethleem: acesta se numeste DO Aquilae si se afla astazi intr-o faza de „hibernare”.

CITESTE SI:

• Sub semnul crucii
  
• Quo vadis, Domine?
  
• Dumnezeu a fost inventat!