Tunningul cerebral: upgradeaza-ti creierul!

Puterea mintii

In cadrul unui lung articol publicat in revista Nature la finele anului trecut, cativa dintre cei mai prestigiosi neuropsihologi din Statele Unite si Marea Britanie au cerut liberalizarea utilizarii medicamentelor capabile sa amplifice capacitatile intelectuale (asa-numitele smart drugs). Intreaga discutie a plecat de la un sondaj online realizat tot de revista Nature printre cititorii sai, cu cateva luni in urma, din care a reiesit ca intre 7 si 25 % dintre studentii americani (si alaturi de ei, numerosi profesori si cercetatori) au facut uz de una sau mai multe astfel de substante pentru a-si imbunatati performantele intelectuale. De altfel, intre 1995 si 2006, Narcotic Control Board al Natiunilor Unite a inregistrat o crestere de 300% la utilizarea medicamentelor din clasa nootropicelor.

• Mesele de sărbători sunt momentul potrivit pentru a vorbi și despre istoricul medical al familiei
• Toate formele de nicotină dăunează inimii, avertizează cardiologii

Semnatarii articolului din Nature, structurat pe sapte capitole (echivalente tot atator motive pentru care este legitim sa recurgi la dopingul creierului) sunt sapte neuropsihologi de prestigiu din universitati americane si britanice. Avertizand asupra eventualelor efecte secundare pe termen lung, injustitiilor sociale cauzate de costul medicamentelor (prohibitiv pentru unele categorii sociale) sau presiunilor impuse de parinti pentru a imbunatati prestatiile scolare ale progeniturilor lor, ei au pledat cu convingere cauza smart drugs. “Precum toate tehnologiile, si medicamentele pentru imbunatatirea performantelor intelectuale pot fi utilizate in mod pozitiv sau negativ. Dar ar trebui sa fim multumiti ca exista noi metode de a face mai eficienta functionarea creierului nostru”, cred americanii Henry Greely, Ronald Kessler, Michael Gazzaniga, Martha Jarah si Philip Campbell (director al revistei Nature) si britanicii Barbara Sahakian si John Harris. Evident, anumite conditii se impun de la sine, cum ar fi cea a realizarii unor studii si asupra subiectilor sanatosi pentru evaluarea profilului risc-beneficiu al acestor substante.

Dintr-o perspectiva etica, specialistii cu pricina nu percep decat o singura problema: aceea a adancirii inegalitatilor intre indivizi, daca aceste produse vor ramane accesibile numai unora. In rest, spun ei, orice actiune menita sa-ti imbunatateasca propriile prestatii (inclusiv utilizarea de interfete om-computer, ca microcipurile implantabile sau aparatele pentru stimularea intra-cerebrala  profunda) este perfect acceptabila din punct de vedere etic. Acest subiect nu trebuie ignorat, mai spun autorii articolului din Nature, pentru ca daca nu este discutat de specialisti, neurologi, educatori si legislatori, va fi in continuare “transat” de piata “neagra” oricum, fara niciun control (piata acestor substante este estimata la aproape 30 miliarde de dolari anual). Miza este ridicata, mai ales avand in vedere prelungirea sperantei de viata a populatiei, asadar este necesar ca un program de cercetare asupra mecanismelor acestor substante sa fie pus pe picioare, in masura sa  creeze o baza teoretica solida pentru dezbaterile viitoare.

Pilulele “magice”

Piracetamul este un stimulent al sistemului nervos central considerat deschizatorul de drum al acestei categorii de substante. Efectul descris de multi utilizatori este acela ca “trezeste creierul”. Un analog chimic al acidului gamma-aminobutiric (GABA), el inlesneste traficul de informatii intre emisferele cerebrale (comunicarea dintre cele doua emisfere cerebrale este asociata creativitatii).

Colina poate fi gasita sub mai multe forme, dar fosfatidil-colina (FC) este substanta activa a lecitinei. Compusii de colina care includ FC reusesc sa treaca bariera hemato-encefalica, unde creierul utilizeaza colina pentru producerea acetilcolinei, neurotransmitatorul cu rol decisiv in acuitatea memoriei.

Studii realizate in Europa au aratat ca Hydergine imbunatateste functiile mentale, previne leziunile la nivelul celulelor cerebrale si le poate chiar remedia pe cele existente. Imbunatateste memoria si capacitatea de invatare imitand efectul unei substante numite factor de crestere a nervului; substanta stimuleaza sinteza unor proteine implicate in dezvoltarea dendritelor in celulele cerebrale, facilitand comunicarea la nivelul sistemului nervos central.

Ca si Piracetamul, si Vinpocentin este un puternic amplificator al memoriei; faciliteaza metabolismul cerebral prin accelerarea microcirculatiei, creste productia de energie chimica a celulelor cerebrale si eficientizeaza utilizarea glucozei si a oxigenului in creier.

DHEA (dehidroepiandrosteronul) este un hormon produs de glanda suprarenala, iar cercetatorii au descoperit efecte semnificative ale acestuia in tratamentul obezitatii, tumorelor si combaterii neajunsurilor imbatranirii. Nivelurile de DHEA scad pe masura ce organismul inainteaza in varsta, ca atare, astfel de suplimente pot creste durata de viata si pot mentine tineretea celulelor; acelasi hormon este implicat si in protejarea neuronilor de factorii degenerativi care duc la senilitate.

Vasopresina, hormon cerebral secretat de glanda pituitara, imbunatateste atentia, capacitatea de concentrare si memoria, ajuntand la imprimarea informatiilor noi in centrele mnemonice ale creierului. Cocaina, LSd-ul, Amfetamina si Ritalinul provoaca si ele o descarcare de vasopresina, dar utilizarea frecventa a acestor droguri epuizeaza nivelurile de vasopresina.

La ora actuala, substantele cel mai frecvent uzitate de studentii americani sunt metilfenidatul si sarurile de amfetamina (Ritalin si Aderall), ambele concepute pentru tratamentul sindromului de hiperactivitate si deficitul de atentie la copii (ADHD). Foarte apreciate sunt si Modafinilul si Provigilul, medicamente inregistrate pentru tratamentul narcolepsiei sau preparate impotriva Alzheimer si a altor tipuri de dementa senila (Aricept). Pe lista smart drugs mai figureaza si diferite tipuri de beta-blocante, folosite in mod normal pentru combaterea aritmiilor cardiace, dar care le permit studentilor sa fie mai linistiti in momentul examenelor. Utilizarea acestor pastile fara prescriptie medicala in Statele Unite este un delict pedepsit cu inchisoarea. Dar ca si in cazul dopingului sportiv, restrictiile legale nu par capabile sa franeze consumul. “Ar fi momentul sa realizam ca e de preferat sa acceptam beneficiile acestor produse, studiindu-le mai bine eventualele efecte colaterale si luand masuri corecte contra abuzurilor”, afirma expertii; amintind ca, de ani buni “soldatii americani iau stimulente pentru a-si imbunatati performantele, pentru ca primesc acest ordin de la superiori”. Cat despre injustitia de a da un examen sau un concurs in care colegul a recurs la ajutorul chimiei si tu nu, exista o solutie democratica, sugerata de editorialistii de la Nature: liberul acces al studentilor la pilulele inteligente si comercializarea lor la un pret special.

Junky Top Gun

Pe 7 aprilie 2006, William Umbach si Harry Schmidt, maiori in US Air Force, faceau recurs impotriva unei sentinte de omor involuntar a Curtii Martiale americane. Pe 18 aprile 2002, in Afghanistan, dupa 10 ore de patrulare, ei au lansat impotriva aliatilor canadieni o bomba de 230 kg care a provocat un mic macel: 4 morti si 8 raniti. Inaintea procesului, la audiere, avocatul lui Umbach a dezvaluit unul dintre secretele murdare ale Pentagonului: atunci cand au lansat bomba, cei doi piloti erau imbuibati cu o dextroamfetamina / dexedrina. Pe care nu si-o administrasera de capul lor. Reteta venea de la comandant, pentru a evita ca acestia sa adoarma in cabina, extenuati cum erau din cauza ritmului prea intens al decolarilor si aterizarilor. Unul dintre efectele colaterale ale acestei substante este insa paranoia, iar un soldat paranoic vede dusmani peste tot. Dezvaluirea a deschis la acea vreme o adevarata cutie a Pandorei: cine a pus un bombardier in mainile unor drogati?

Minunata lume noua

Potrivit sustinatorilor asa-numitului “fitness cognitiv”, o minte ascutita este o realitate biologica ca oricare alta, se construieste prin conexiunile neuronale din creier, iar acestea pot fi modelate astfel incat sa fie eficiente pana la varste inaintate. Desi multa vreme s-a crezut ca neuroplasticitatea (abilitatea creierului de a se remodela) este o caracteristica a creierelor tinere, la ora actuala neurologii stiu sigur ca organul de la “mansarda” are capacitatea de a produce neuroni pe parcursul intregii sale existente; ba mai mult, ca acest proces poate fi chiar stimulat si amplificat.

Iar daca exista pilule capabile sa intareasca memoria, sa imbunatateasca concentrarea si sa reduca nevoia de somn, de ce sa nu le folosim? Daca ele le permit studentilor sa ia note mai mari la examene, profesorilor si cercetatorilor sa publice mai multe articole stiintifice, chirurgilor sa creasca numarul operatiilor zilnice si muncitorilor din tura de noapte sa evite somnul, de ce sa-ti pui probleme de ordin etic? se intreaba multi. O intrebare justificata din moment ce aceste medicamente exista pe piata.

Pentru aproape toate ai nevoie de prescriptie medicala. Dar sunt bolnavi toti consumatorii acestor substante? Sau au doar niste aspiratii si nevoi nesatisfacute? Cand devine o nevoie boala, iar o aspiratie un scop terapeutic legitim?, se intreba intr-un alt articol un biochimist britanic. In ultima instanta, intrebarea este daca balanta riscuri-beneficii este evaluata in mod adecvat. Niciun medicament nu are un singur efect, iar reactiile secundare merg de la unele neglijabile la cele letale. In prezent, s-a creat un soi de echivalenta intre gravitatea unei boli si cantitatea acceptata de efecte colaterale ale unui tratament. Dar daca oamenilor sanatosi li se vor administra in mod curent astfel de preparate chimice, cine va decide care este nivelul acceptabil al riscurilor?

CITESTE PE ACEEASI TEMA:

• Creierul, un urias adormit
• Atunci cand creierul greseste
• Creierul functioneaza la capacitate maxima la 39 de ani
• Importanta unui creier cool
• Creierul este programat sa nu reziste gogosilor