Tratamentul împotriva tremorului în boala Parkinson poate fi îmbunătățit cu o metodă avansată de scanare RMN

Tremorul, unul dintre principalele simptome ale bolii Parkinson, ar putea fi tratat pornind de la o tehnologie RMN avansată.

O tehnică RMN îmbunătățită recent, folosită pentru a viza mult mai precis o zonă mică din creier relaționată cu boala Parkinson și tremorul, poate conduce la rezultate mai bune fără intervenții chirurgicale și cu un risc mai mic de efecte negative, este concluzia unui studiu condus de cercetători de la UT Southwestern (SUA).

• A fost făcută prima radiografie din lume cu un singur atom
• Substanțele toxice din microplastice pot fi absorbite prin piele, arată un studiu

Cu ajutorul noii imagistici RMN, neurologii ar putea vedea mai bine o regiune care nu măsoară mai mult decât un bob de mazăre, aflată în talamusul creierului și cu rol în mișcare.

Pe baza imaginilor obținute, medicii pot apoi să folosească ultrasunetele focalizate de mare intensitate (HIFU) pentru a elimina țesutul problemă, a afirmat doctorul Bhavya R. Shah, prim-autor al studiului și profesor asistent de radiologie și chirurgie neurologică la UT, citat de Medical Xpress.

Potrivit acestuia, noua tehnologie aduce beneficii bolnavilor de Parkinson deoarece medicii specialiști vor avea o capacitate mai mare de a trata structurile creierului afectate

„Nu ne atingem de ținta greșită și vom avea mai puține efecte adverse”, a adăugat medicul.

Această procedură de tratament a fost deja aprobabă de către Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) din SUA și urmează să fie folosită în State din toamnă odată cu deschiderea noului program național HIFU.

Terapia vizează tremorul esențial din boala Parkinson

Efectele adverse ale unor terapii către zone care nu sunt conturate corect includ probleme de mers sau de vorbire. Deși aceste efecte sunt de obicei temporare, ele pot fi permanente între 15 și la 20 la sută dintre cazuri, a mai spus dr. Shah.

În SUA, tremorul esențial (TE), cea mai frecventă tulburare de mișcare, afectează până la 10 milioane de oameni, dintre care un milion suferă de boala Parkinson, arată datele Institutelor Naționale de Sănătate.

Prima formă de tratament pentru tremurarea involuntară este medicația, însă aproximativ 30 la sută dintre pacienți nu răspund bine la medicamente, se arată în studiu.

La sfârșitul anilor ’90, neurochirurgii au început să utilizeze o procedură numită stimularea cerebrală profundă (DBS), deschizând craniul pentru implantarea permanentă a unor electrozi metalici care puteau fi apoi stimulați printr-o baterie.

În urmă cu un deceniu a apărut o procedură RMN care folosește ultrasunetele focalizate de mare intensitate (HIFU) pentru a încălzi și elimina o mică secțiune a talamusului relaționată cu diverse tulburări.

Tahnica RMN cu HIFU este în prezent aprobată pentru tratamentul tremorului esențial și tremurului observat la pacienții cu boala Parkinson. Procedura ambulatorie nu necesită deschiderea cutiei craniene, iar pacientul este treaz în timpul efectuării terapiei, spune dr. Shah. „Fără tăieturi. Fără anestezie. Nu există dispozitive implantate”, a adăugat acesta.

Localizarea țesutului afectat din creierul bolnavului de Parkinson, o mare provocare

Marea provocare în ambele proceduri a fost localizarea zonei exacte din interiorul talamusului creierului care trebuia tratată – nucleul ventral lateral (sau ventral intermediar), de mărimea unui bob de mazăre.

În mod tradițional, medicii s-au bazat pe repere sau pe hărți ale creierului făcute pe cadavre pentru a-i ajuta să identifice locul exact. Cu toate acestea, fiecare creier este diferit, spune Dr. Shah, iar erorile minuscule pot duce la deteriorarea țesutului din jur sau la localizarea imprecisă a întregii ținte.

Însă, trei tehnici RMN recent rafinate ajută mult mai bine la delimitarea țesutului țintă, arată studiul. Cea mai studiată și poate cea mai promițătoare metodă imagistică se numește tractografie de difuzie. Dr. Shah afirmă că tehnica creează imagini cerebrale precise, ținând cont de mișcarea naturală a apei în țesuturi.

A doua metodă descrisă în studiu este maparea sensibilității cantitative, care creează contrast în imagine prin detectarea distorsiunilor din câmpul magnetic cauzate de substanțe precum fier sau sânge. A treia funcționează precum o fotografie negativă, inversând culorile substanței albe și ale celei cenușii pentru a oferi mai multe detalii în materia cenușie.

Studiul a fost publicat în revista Brain.

Vă recomandăm să citiți și:

Boala Parkinson: riscuri, simptome şi tratament

Parkinson ar putea să fie declanşat, în unele cazuri, chiar înainte de naştere

O moleculă descoperită recent ar putea încetini sau stopa progresia maladiei Parkinson

Încălţămintea care îi ajută pe bolnavii de parkinson să meargă