Home » Știință » „Eroii nebănuiţi”: misterul oamenilor care sunt sănătoşi, deşi ar trebui să fie grav bolnavi

„Eroii nebănuiţi”: misterul oamenilor care sunt sănătoşi, deşi ar trebui să fie grav bolnavi

Publicat: 18.06.2014
Mult timp, oamenii de ştiinţă au încercat să afle cum apar anumite boli şi cum pot fi ele prevenite analizând bolnavii sau persoanele care sunt predispuse să sufere de o anumită afecţiune. Un proiect revoluţionar, Resilience, pune accent pe o altă idee – studierea oamenilor care, deşi sunt predispuşi genetic la unele boli, sunt perfect sănătoşi.

Proiectul Resilience este creaţia lui Stephen Friend, preşedintele Sage Bionetworks, şi a lui Eric Schadt, director la Institutul Icahn din cadrul Facultăţii de Medicină Mount Sinai.

În cadrul acestui proiect, cercetătorii vor să afle de ce unele persoane nu se îmbolnăvesc, deşi genele lor îi predispun în mod normal la anumite afecţiuni grave.

Cumva, ei sunt protejaţi de factorii de mediu sau de unele mutaţii genetice, astfel că se numără printre puţinii oameni care „sunt sănătoşi, deşi nu ar trebui să fie”.

Caracteristicile bizare ale acestor „eroi nebănuiţi”, cum îi numeşte Friend, pot ajuta şi alţi oameni. Analizând aceste cazuri foarte rare, cercetătorii pot inventa terapii revoluţionare, mult mai eficiente decât cele actuale.

„Eroii nebănuiţi” sunt cei care, deşi predispuşi genetic la boli grave, rămân sănătoşi toată viaţa    (Foto: Shutterstock)„Eroii nebănuiţi” sunt cei care, deşi predispuşi genetic la boli grave, rămân sănătoşi toată viaţa

De exemplu, încă din anii 1980, medicii au observat că unii oameni care aveau HIV nu au făcut niciodată SIDA, explică Friend. Asta pentru că ei aveau anumite mutaţii genetice care au împiedicat apariţia bolii, deşi virusul exista în organism. În prezent, tratamentele pentru SIDA se dezvoltă exact pe ideea valorificării acestor mutaţii.

De asemenea, anumite persoane care au un nivel ridicat de colesterol nu ajung să sufere de boli cardiace, deşi în mod normal această legătură există. Şi în acest caz poate fi vorba de mutaţii genetice, sau de factori de mediu care protejează subiecţii.

Dacă aceste explicaţii vor fi găsite, medicii vor putea dezvolta noi tratamente pentru bolile de inimă, care fac anual numeroase victime în întreaga lume.

Până acum, cercetătorii au identificat 127 de boli provocate de o singură genă, precizează Schadt şi Friend într-un articol publicat în revista Science.

Totodată, cercetătorii au făcut o legătură între multe boli grave, printre care diabetul şi Alzheimer, şi mii de variaţii genetice. Dar, deşi au fost arătaţi factorii genetici de risc, acest lucru nu a ajutat deocamdată la găsirea unui tratament eficient. Asta pentru că dacă aflăm de ce se îmbolnăvesc unii oameni nu însemană că ştim şi de ce alţii rămân sănătoşi.

Cercetătorii vor să afle de ce unele persoane devin rezistente la bolile la care sunt predipuse genetic    (Foto: Shutterstock)Cercetătorii vor să afle de ce unele persoane devin rezistente la bolile la care sunt predipuse genetic

Tocmai acest răspuns caută să-l ofere Proiectul Resilience, care vrea să identifice mutaţiile genetice şi factorii de mediu care îi menţin sănătoşi pe „eroii nebănuiţi”.

Mai întâi, cercetătorii trebuie să-i găsească pe oamenii care au rezistenţă la anumite boli, apoi trebuie să afle ce anume au toţi aceştia în comun.

Pare simplu, dar aşa ceva va fi foarte greu de realizat, pentru că aceste persoane sunt foarte puţine şi deci extrem de greu de identificat.

Potrivit autorilor Proiectului Resilience, doar una din 20.000 de persoane are o asemenea rezistenţă neobişnuită.

Experţii au început deja să strângă date genetice despre oamenii care au o predispoziţie pentru boli grave, care ar fi trebuit să se manifeste încă din copilărie, dar cu toate acestea ei nu s-au îmbolnăvit.

Baza de date genetice pe care o va aduna Proiectul va fi publică, dar informaţiile personale vor rămâne confidenţiale.

Pentru a putea găsi cât mai mulţi subiecţi care să corespundă cerinţelor, cercetătorii colaborează cu diferite organizaţii şi spitale din mai multe ţări. Au verificat deja peste 500.000 de mostre de ADN şi au găsit zeci de persoane care au rezistenţă la bolile la care sunt predispuşi genetic.

Voluntarii care vor să ia parte la acest proiect se pot înscrie pe site. Începând din această vară, oricine doreşte poate dona o mostră ADN care va fi analizată.

Doar cei care corespund Proiectului vor fi informaţi asupra datelor aflate de cercetători, dar chiar şi aşa, crede Friend, posibilitatea de a lua parte la o cercetare care ar putea revoluţiona medicina ar trebui să fie o satisfacţie suficientă pentru orice voluntar.

Participanţii la studiu vor primi prin poştă, de la Proiectul Resilience, un kit uşor de folosit, cu instrucţiuni de utilizare, cu care vor prelua singuri mostre de salivă din interiorul obrazului, necesare pentru testarea ADN-ului. Această mostră va fi expediată ulterior pe adresa fundaţiei.

Kitul de recoltare pe care îl vor primi voluntarii    Kitul de recoltare pe care îl vor primi voluntarii

După ce vor fi identificaţi subiecţii rezistenţi la boli, acesşti vor fi contactaţi de un cercetător, pentru a decide dacă vor să ia parte în continuare la studiu. Ei nu vor primi alte informaţii despre ADN-ul lor, vor afla numai dacă fac sau nu parte din categoria „eroilor nebănuiţi”.

Trebuie menţionat însă că voluntarii căutaţi trebuie să aibă peste 40 de ani, aceasta fiind vârsta până la care o boală genetică ar fi trebuit să se manifeste.

Acest proiect ar putea găsi un răspuns şi la întrebarea privind stilul de viaţă pe care trebuie să-l aibă o persoană sănătoasă, dar predispusă la boli. Cercetătorii vor putea afla inclusiv care este dieta urmată de „eroii nebănuţi” care se află printre noi.

Surse: Business Insider, Science, Resilience Project

 

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Fostul șef al spionajului american, nominalizat la cârma CIA
Fostul șef al spionajului american, nominalizat la cârma CIA
NASA finanțează cu 11,5 milioane de dolari dezvoltarea de tehnologii aviatice sustenabile
NASA finanțează cu 11,5 milioane de dolari dezvoltarea de tehnologii aviatice sustenabile
Câți oameni suferă astăzi de „long Covid” fără să știe?
Câți oameni suferă astăzi de „long Covid” fără să știe?
Împăratul care a adus grandoare Imperiului Roman
Împăratul care a adus grandoare Imperiului Roman
Un studiu arată că, atunci când suntem obosiți, devenim și mai agresivi
Un studiu arată că, atunci când suntem obosiți, devenim și mai agresivi
Americancele își fac stocuri de pastile pentru avort după victoria lui Donald Trump
Americancele își fac stocuri de pastile pentru avort după victoria lui Donald Trump
Cât te costă să-ți încarci maşina electrică în România în comparație cu alte țări
Cât te costă să-ți încarci maşina electrică în România în comparație cu alte țări
Una dintre cele mai vechi și mai prestigioase organizații de presă britanice și-a închis toate conturile de pe platforma X
Una dintre cele mai vechi și mai prestigioase organizații de presă britanice și-a închis toate conturile de pe platforma ...
Cercetătorii au infirmat o veche teorie despre cele mai bine conservate fosile de dinozauri din lume
Cercetătorii au infirmat o veche teorie despre cele mai bine conservate fosile de dinozauri din lume
De ce obiectele din oglinda mașinii sunt mai aproape decât par?
De ce obiectele din oglinda mașinii sunt mai aproape decât par?
Astronomii au aflat, în sfârșit, cum s-au „aprins” luminile în Univers
Astronomii au aflat, în sfârșit, cum s-au „aprins” luminile în Univers
Tezaur de monede rare din secolele XVI și XVII, descoperit în Polonia
Tezaur de monede rare din secolele XVI și XVII, descoperit în Polonia
Ella Josephine Baker, mama mișcărilor pentru drepturile civile
Ella Josephine Baker, mama mișcărilor pentru drepturile civile
Mads Mikkelsen: „Nu a fost în planurile mele să devin actor”. Fost gimnast și dansator, acum cel mai sexi actor danez
Mads Mikkelsen: „Nu a fost în planurile mele să devin actor”. Fost gimnast și dansator, acum cel mai sexi actor danez
Paradoxal, stresul financiar ne face să cheltuim și mai mult de Crăciun
Paradoxal, stresul financiar ne face să cheltuim și mai mult de Crăciun
Un studiu arată că Internetul de mare viteză ar putea duce la obezitate
Un studiu arată că Internetul de mare viteză ar putea duce la obezitate
Test de cultură generală. Ce a fost Marea Farsă Lunară?
Test de cultură generală. Ce a fost Marea Farsă Lunară?
Moi ca pielea, rezistenți ca oțelul: mușchii magnetici pot ridica de 1.000 de ori greutatea lor
Moi ca pielea, rezistenți ca oțelul: mușchii magnetici pot ridica de 1.000 de ori greutatea lor