Noi dovezi genetice sugerează că factorul care a contribuit la scăderea populaţiei a fost o epidemie provocată de bacterii. Bacteriile acţionau la nivelul a două gene pe care le determinau să funcţioneze în detrimentul corpului uman, aşa că soluţia a fost eliminarea acestor gene.
Dorind să afle de ce genele în cauză nu mai sunt funcţionale în genomul uman, Varki a reconstruit proteinele pierdute şi a descoperit că de ele se pot lega două bacterii periculoase: Streptococcus grupa b şi Escherichia coli K1. În urma cercetărilor de laborator întreprinse de specialişti, s-a constat că bacteriile au capacitatea de a atenua răspunsul imun prin legarea la cele două proteine.
Din acest motiv, Varki crede că primii oameni s-au confruntat cu o epidemie de infecţii bacteriene. Scăderea numărului de oameni din acea perioadă poate fi explicată prin faptul că cele două bacterii studiate sunt fatale pentru nou-născuţi.
Datele genetice sugerează că efectele celor două gene au fost eliminate în urma unui proces de lungă durată, început cândva acum 440.000 – 270.000 de ani, înainte ca oamenii moderni să se desprindă de verii lor, omul de Neanderthal şi omul din Denisova. Totuşi, la unii indivizi, una dintre genele periculoase a persistat până acum cca. 46.000 de ani.
Sursa: New Scientist