Chiar în ultima parte a Cretacicului, când nivelurile mării erau mai ridicate, prădătorul trăia pe un arhipeleag. În această perioadă, a avut loc şi extincţia în masă care a dus la dispariţia dinozaurilor, relatează National Geographic.
Cel mai probabil, animalul avea gâtul scurt şi un craniu mare, având o înfăţişare robustă. De asemenea, era un omnivor care se hrănea cu ouă de dinozaur, crocodili mici, ţestoase de apă dulce şi peşti.
„Nu este cel mai mare pterozaur descoperit vreodată, dar este cea mai mare mandibulă descoperită, cu o lungime totală estimată la 110-130 de centimetri”, a precizat paleontologul Mátyás Vremir (Societatea Muzeului Ardelean), conducătorul studiului publicat recent în jurnalul Lethaia.
Creatura este al treilea tip de pterozaur descoperit în regiune, ceea ce înseamnă că, acum, Transilvania are cea mai mare concentraţie de reptile zburătoare gigantice. Lista include altă specie poreclită Dracula, descoperită în 2009.
Astfel de descoperiri ajută cercetătorii să înţeleagă mai bine cum aceste animale zburătoare ciudate făceau parte din ecosistemele Cretacicului târziu.
„Cu excepţia câtorva fragmente, după mai mult de un secol de colectare de fosile din Transilvania, nu se ştia nimic despre pterozauri până acum 16 ani”, a precizat Vremir. „În ultimii 10 ani, imaginea s-a schimbat substanţial, iar peste 50 de specimene fosile au fost colectate din varii situri”.
Mandibula masivă – singura parte descoperită din noua specie – a fost găsită şi dezgropată în regiunea Haţegului în anul 1978, dar atunci nu a fost recunoscută ca pterozaur. Vremir şi co-autorul studiului Gareth Dyke, paleontolog la Universitatea Debreţin din Ungaria, vizitau în 2011 colecţia de fosile din Bucureşti, făcând conexiunea cu un posibil pterozaur.
Pterozaurii gigantici din România „par să fie mai diverşi şi mai ciudaţi decât alţii pe care-i cunoaştem”
De asemenea, unul dintre cei mai mari pterozauri, Hatzegopteryx, provine tot din Haţeg, aşa cum indică şi numele. Vremir şi colegii săi speculează că specia recent descoperită este mai robustă decât Hatzegopteryx, deşi este mai mică în dimensiuni.
„Pare să fie o concentraţie de giganţi în Cretacicul târziu. Există probabil câteva specii de pterozaur care se suprapun în timp, toate devenind foarte mari”, a afirmat Michael Habib, un expert de la University of Southern California. „Motivul poate fi reprezentat de condiţiile care erau foarte bune pentru ele”.
Altfel spus, speciile erau în siguranţă, având destulă pradă şi locuri bune pentru cuib. De asemenea, este foarte probabil ca pterozaurii să-şi fi pierdut abilitatea de a zbura, pe măsură ce au crescut în dimensiune. „Sunt destul de sigur că gigantul de la Sebeş (Dracula) nu era zburător”, a menţionat Vremir.
Pterozaurii gigantici din România „par să fie mai diverşi şi mai ciudaţi decât alţii pe care-i cunoaştem”, a precizat Dave Hone, paleontolog la Queen Mary University din Londra. „Insulele sunt cunoscute pentru ciudăţenii. Sunt câţiva dinozauri bizari în Haţeg şi o lipsă de carnivori foarte mari, astfel că pterozaurii au devenit înlocuitorii tiranozaurilor în regiune”.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului, câştigător a două trofee la Gala Ariilor Protejate
Un cuib cu 10 ouă de dinozaur, descoperit lângă Râşnov. Unde pot fi admirate