Întrebări şi răspunsuri controversate despre Ierusalim, centrul religios al celor trei mari religii monoteiste, care va deveni capitala Israelului

Aşadar, discuţia despre Ierusalim este, inevitabil, şi o discuţie despre credinţă, mai exact spus, despre controlul unora dintre cele mai sacre locuri pentru evrei, creştini şi musulmani, scrie Washington Post.

În centrul oraşului se află chiar trei locuri sfinte, foarte aproape unul de celălalt: moscheea Al-Aqsa, al treilea loc sfânt pentru musulmani, Zidul Vestic (Zidul Plângerii), parte din zidul fostului templu şi cel mai sfânt loc pentru evrei, şi Biserica Sfântului Mormânt, care marchează locul unde creştinii cred că Iisus a fost crucificat, îngropat şi unde a înviat.

• Cele mai vechi dovezi ale creștinismului la nord de Alpi
• Singura relatare „de la fața locului” dezvăluia data exactă în care orașul Pompeii a fost distrus

Cum au ajuns toate aceste situri în acelaşi loc?

În perioada secolul al X-lea î.e.n. – anul 70 e.n., evreii au construit şi apoi au văzut distruse două temple în Ierusalim, care reprezentau centrul vieţii religioase a lor. După aproape 2.000 de ani, Ierusalim şi Templul a rămas central în religia iudaică. În toată lumea, evreii se roagă cu faţa la Ierusalim. Tradiţia rabinică spune că atunci când va veni Mesia, templul va fi reconstruit. Astăzi, ce a mai rămas din vechiul templu distrus de romani în primul secol, adică Zidul Plângerii, este un sit important pentru religia evreilor.

Pentru creştini, Ierusalim este locul unde Iisus a predicat, a murit şi a înviat. Mulţi văd Ierusalim ca locul celei de A Doua Veniri şi este o destinaţie pentru pelerinii creştini din întreaga lume, indiferent de confesiune.

Pentru musulmani, Ierusalim este locul evenimentelor cheie în viaţa lui Iisus şi a altor figuri importante din Coran. De asemenea, este locul în care, conform interpretărilor Coranului şi a altor texte, profetul Mahomed s-a ridicat la ceruri.

Cine controlează locurile sfinte?

Aceasta este o poveste extrem de complicată. Între 1948 şi 1967, controlul asupra oraşului era împărţit, Israelul controlând vestul Ierusalimului şi Iordania controlând partea de est, inclusiv multe locuri sacre. În 1967, după războiul de şase zile cu Iordania, Egipt şi Siria, Israel a capturat partea estică a Ierusalimului, distrugând clădirile din faţa Zidului Plângerii pentru a face loc turiştilor şi credincioşilor.

Comunitatea internaţională nu recunoaşte jurisdicţia Israelului asupra acestui teritoriu, iar o mare parte din populaţia zonei este palestiniană.

Totuşi, moscheea Al-Aqsa şi o zonă numită Haram al-Sharif este administrată de o organizaţie religioasă musulmană condusă de guvernul iordanian. Musulmanii exercită aşadar un control asupra acestei zone. Când Israelul a încercat să exercite un control suplimentar, introducând detectoare de metale la intrarea în Haram al-Sharisf, au existat proteste puternice, iar guvernul a retras iniţiativa.

O coaliţie de grupuri creştine îşi exercită autoritatea asupra Bisericii Sfântului Mormânt.

Cum şi ce va afecta noul aranjament?

Această întrebare nu poate avea un răspuns satisfăcător. Pentru musulmani, ar fi neacceptabil, dar mulţi evrei şi-au exprimat suportul pentru decizia lui Trump.

În ceea ce priveşte creştinii, pentru mulţi este o veste bună, dar Papa Francisc şi-a exprimat îngrijorarea.

Lucrurile sunt oricum pe departe de a fi rezolvate. Spre exemplu, evreii visează ca într-o bună zi, Templul va fi reconstruit. Terenul pe care ar fi acesta este însă ocupat de Cupola Stâncii, loc sacru al musulmanilor.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Descoperire ”spectaculoasă” la baza Zidului Plângerii din Ierusalim. ”Nu ne-am imaginat niciodată că vom descoperi o astfel de structură aici”

Descoperire uimitoare: să fie într-adevăr acesta locul în care a fost îngropat Iisus? S-a aflat vârsta Mormântului Sfânt din Ierusalim

Sindromul Ierusalim sau tulburările psihologice care îi afectează pe turiştii care vizitează Oraşul Sfânt

O descoperire răstoarnă tot ce se ştia despre Chivotul Legământului, menţionat în Biblie ca fiind adăpostul celor 10 Porunci ale lui Dumnezeu. Cercetătorii susţin că ar fi avut un conţinut păgân