Home » Știință » Caz unic în astronomie care i-a contrariat pe cercetători: o stea a explodat, a supravieţuit, apoi a explodat din nou după 60 de ani

Caz unic în astronomie care i-a contrariat pe cercetători: o stea a explodat, a supravieţuit, apoi a explodat din nou după 60 de ani

Caz unic în astronomie care i-a contrariat pe cercetători: o stea a explodat, a supravieţuit, apoi a explodat din nou după 60 de ani
Publicat: 10.11.2017
Atunci când o stea explodează şi devine o supernovă, acesta este sfârşitul, iar steaua nu va mai lumina. Aceasta este teoria care a stat în picioare până acum. Astronomii au descoperit o stea care este excepţie de la regulă. A devenit supernovă, apoi stea, apoi din nou supernovă după 60 de ani.

Numită iPTF14hls, supernova a fost descoperită în 2014 şi la început arăta ca o altă supernovă obişnuită şi a fost clasificată în Tipul II-P, scrie Science Alert.

În supernovele de acest tip, miezul unei stele masive se transformă într-o stea neutronică, trimiţând o undă de şoc prin stratul bogat în hidrogen care o acoperă, trimiţând materialul în spaţiu, acolo unde este ionizat.

Trăsăturile supernovei în cauză erau identice cu cele ale unei supernove de acest tip. La câteva luni după prima observaţie în 2014, astronomii au observat ceva nemaiîntâlnit: s-a reaprins.

După 600 de zile de observaţie, lumina acesteia a scăzut şi crescut în intensitate în repetate rânduri – cel puţin în cinci ocazii. De obicei, supernovele ajung la un maxim de lumină, strălucesc pentru câteva luni, apoi încep să se întunece.

Acest comportament neobişnuit este doar vârful aisbergului. Când savanţii de la Observatorul Las Cumbres şi de la Universitatea California Santa Barbara (UCSB) au examinat datele din trecut, au găsit ceva uimitor – a avut o explozie exact în aceeaşi locaţie în 1954.

„Supernova dă peste cap tot ce ştiam despre modul de funcţionare al lor”, a precizat cercetătorul Iair Arcavi, membru al echipei de cercetare.

Într-o lucrare publicată recent în revista Nature, cercetătorii au calculat că steaua iPTF14hls era mare, de cel puţin 50 de ori mai masivă decât Soarele. De fapt, „supernova iPTF14hls poate fi cea mai mare explozie solară văzută vreodată”, a precizat Lars Bildsten, directorul Kavli Institute for Theoretical Physics al UCSB.

Cercetătorii susţin că acest eveniment apare în cazul stelelor masive (95-130 mase solare). Fiecare explozie a miezului înlătură 10-25 de mase solare, pierzând în greutate, iar procesul se repetă până când steaua devine o gaură neagră.

„Aceste explozii puteau apărea numai la începutul universului şi ar trebui ca astăzi să fie extincte”, a precizat Andy Howell, unul dintre membrii echipei. „Este ca şi cum ai găsi un dinozaur în viaţă. Dacă l-ai găsi, te-ai întreba dacă este într-adevăr un dinozaur”.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

O supernovă ar putea distruge viaţa de pe Terra. Ce spun cercetătorii?

Explozia unei supernove aflate la milioane de ani lumină de Pământ a putut fi captată, în premieră, de către cercetători

Einstein a greşit? O supernovă bizară ar putea schimba pentru totdeauna viteza luminii

Ce era de fapt steaua din Betleem? Explicaţia ştiinţifică

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Mormintele antice dezvăluie practicile funerare ale neanderthalienilor și strămoșilor din Levant
Mormintele antice dezvăluie practicile funerare ale neanderthalienilor și strămoșilor din Levant
Oamenii de știință au descoperit cum rezistă tardigradele la radiații puternice
Oamenii de știință au descoperit cum rezistă tardigradele la radiații puternice
Un studiu arată că masculii își ajută părinții mai puțin decât femelele
Un studiu arată că masculii își ajută părinții mai puțin decât femelele
Turnurile tăcerii: de ce oamenii și-au oferit morții vulturilor timp de peste 3.000 de ani?
Turnurile tăcerii: de ce oamenii și-au oferit morții vulturilor timp de peste 3.000 de ani?
Craterele misterioase apărute în Siberia ar putea fi, în sfârșit, explicate
Craterele misterioase apărute în Siberia ar putea fi, în sfârșit, explicate
Microbii intestinali joacă un rol-cheie în reglarea reacției la stres, indică o cercetare
Microbii intestinali joacă un rol-cheie în reglarea reacției la stres, indică o cercetare
Mirela Vaida, dialog în lacrimi cu Adrian Artene, la „Altceva”
Mirela Vaida, dialog în lacrimi cu Adrian Artene, la „Altceva”
Oamenii de știință au descoperit genele din creier legate de Parkinson și ADHD
Oamenii de știință au descoperit genele din creier legate de Parkinson și ADHD
Femeile sunt mai predispuse decât bărbații să moară din cauza complicațiilor după operația pe cord, arată un studiu
Femeile sunt mai predispuse decât bărbații să moară din cauza complicațiilor după operația pe cord, arată un studiu
Test de cultură generală. De ce hibernează unele animale?
Test de cultură generală. De ce hibernează unele animale?
Ciocnirea stelelor neutronice creează un Big Bang în miniatură
Ciocnirea stelelor neutronice creează un Big Bang în miniatură
Canada a cerut dizolvarea afacerii TikTok în țară
Canada a cerut dizolvarea afacerii TikTok în țară
Povestea singurului sat din România a cărui locuitori au pretins că se află pe linia ecuatorului
Povestea singurului sat din România a cărui locuitori au pretins că se află pe linia ecuatorului
Doar 5 minute în plus de exerciții fizice pe zi ajută la scăderea tensiunii arteriale
Doar 5 minute în plus de exerciții fizice pe zi ajută la scăderea tensiunii arteriale
Nicolae Paulescu, adevăratul creator al insulinei. Cum i-au furat doi tineri canadieni marea descoperire
Nicolae Paulescu, adevăratul creator al insulinei. Cum i-au furat doi tineri canadieni marea descoperire
Ce va însemna întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă pentru războiul din Ucraina?
Ce va însemna întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă pentru războiul din Ucraina?
Faimoasa banană lipită cu bandă adezivă pe perete, scoasă la licitație
Faimoasa banană lipită cu bandă adezivă pe perete, scoasă la licitație
Anul 2024, „aproape sigur” cel mai cald din istoria măsurătorilor și primul care trece pragul de 1,5 grade Celsius
Anul 2024, „aproape sigur” cel mai cald din istoria măsurătorilor și primul care trece pragul de 1,5 grade Celsius