Home » D:News » PREMIUL NOBEL pentru MEDICINĂ 2017, câştigat de Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash şi Michael W. Young

PREMIUL NOBEL pentru MEDICINĂ 2017, câştigat de Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash şi Michael W. Young

Publicat: 02.10.2017
Laureaţii Premiului Nobel 2017 pentru Medicină sunt Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash şi Michael W. Young pentru descoperirile lor în controlarea mecanismelor moleculare ale ritmului circadian.
Prin utilizarea muştelor de fructe ca model al unui organism, laureaţii premiului Nobel pentru Medicină din acest an au reuşit să izoleze o genă care poate controla ritmul biologic zilnic. Specialiştii au dovedit că această genă deţine o proteină care se poate acumula în interiorul celulei pe parcursul nopţii şi care se degradează pe parcursul zilei. În urma analizelor, cei trei cercetători au identificat componente ale proteinei prin intermediul cărora a putut fi expus mecanismul care stă la baza ritmului din interiorul celulei. În prezent, putem recunoaşte funcţiile biologice ale ritmului circadian prin intermediul aceloraşi principii în celulele organismelor multicelulare, inclusiv cele ale oamenilor, afirmă laureaţii Premiului Nobel 2017 pentru Medicină.
 
Cu o precizie excelentă, ceasul din interiorul organismelor se poate adapta psihologiei noastre, în funcţie de fazele diferite ale zilei. Acest ritm reglează funcţii critice ale organismelor, precum comportamentul, nivelul hormonilor, odihna, temperatura corpului şi metabolismul, se arată în studiul Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash şi Michael W. Young, laureaţii Premiului Nobel 2017 pentru Medicină.
 
Atunci când acest ritm este dereglat, starea de bine a omului este afectată. De exemplu, putem lua în calcul momentul în care călătorim dintr-un fus orar în altul şi resimţim oboseala extremă sau fenomenul ”jet lag”. 
Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash şi Michael W. Young
 
Laureaţii Nobel din acest an şi-au axat studiul pe muştele fructelor, organisme utilizate şi anterior în cadrul cercetărilor privind ritmul circadian.  În 1984, Jeffrey Hall şi Michael Rosbash din cadrul Universităţii din Boston au colaborat cu Michael Young din cadrul Universităţii Rockefeller, din New York, pentru a izola gena ”perioadei”. De asemenea, Jeffrey Hall şi Michael Rosbash au descoperit PER, proteina din interiorul ”perioadei” care se acumulează pe parcursul nopţii şi se degradează pe parcursul zilei. Aşadar, nivelul proteinei PER oscilează pe parcursul unui ciclu de 24 de ore în sincron cu ritmul circadian. 
 
Un alt aspect important al studiului a fost reprezentat de înţelegerea modului în care oscilaţiile ritmului circadian ar putea fi generate şi susţinute. Jeffrey Hall şi Michael Rosbash au creat o ipoteză conform căreia proteina PER poate bloca activitatea genei perioadei. 
 
Specialiştii au descoperit că, prin intermediul unei bucle a inhibatorilor, ar putea fi prevenită propria sinteză a proteinei PER, astfel ar putea fi reglat propriul nivel al proteinei din cadrul unui ciclu ritmic continuu. Deşi modelul creat de specialişti părea plauzibil, unele aspecte ale teoriei lipseau. Pentru blocarea activităţii genei perioadei, proteina PER, care este produsă de citoplasmă, ar trebui să ajungă la nucleul celulei, zonă în care este localizat materialul genetic . Jeffrey Hall şi Michael Rosbash au dovedit că proteina PER se acumulează în zona nucleului pe parcursul nopţii. Însă cercetătorii au fost intrigaţi de modul în care proteina a ajuns la nucleul. În 1994, Michael Young a descoperit o altă genă a ritmului circadian pe care a denumit-o gena atemporală (timeless gene) care conţine proteina TIM, necesară unui ritm circadian normal. El a demonstrat că în momentul în care proteina TIM se contopea cu proteina PER, cele două puteau pătrunde în nucleul celulei, unde puteau bloca activitatea genei perioadei pentru oprirea buclei inhibatoare. Un astfel de mecanism poate explica modul în care nivelul oscilaţiilor proteinelor celulare fluctuează. 
 
Pentru a detecta modul în care este controlată frecvenţa acestor oscilaţii, Michael Young a identificat o nouă genă denumită timp dublu (doubletime gene) care conţine proteina DBT, ce duce la întârzierea acumulării proteinei PER. Descoperirea furnizează detalii cu privire la modul în care oscilaţiile sunt reglate pentru a se potrivi ciclului de 24 de ore. 
 
Descoperirile realizate de laureaţii Premiului Nobel din acest an stabilesc noi principii ale mecanismelor cheie din cadrul ceasului biologic. Ultima descoperire a ajutat la identificarea unei proteine adiţionale care duce la activarea genei perioadei, dar şi a mecanismului prin intermediul căruia lumina poate sincroniza ritmul circadian.
 
Jeffrey C. Hall s-a născut în 1945 în New York, SUA. A primit titlul de doctor în 1971 în cadrul Universităţii Washington din Seattle şi a fost membru al Institutului de Tehnologie din Pasadena din 1971 până în 1973. S-a alăturat Universităţii Bramdeis din Waltham din 1974. În 2002 a devenit colaborator al Universităţii din Maine. 
 
Michael Rosbash s-a născut în 1944 în Kansas, SUA. A primit titlul de doctor în 1970 în cadrul Institutului de Tehnologie din Massachusetts. În timpul următorilor trei ani, a devenit membru al Universităţii din Edinburgh din Scoţia. Din 1974 este membru al Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii Brandeis din Walthan, SUA. 
 
Michael W. Young s-a născut în 1949 în Miami, SUA. A primit titlul de doctorîn cadrul Universităţii din Texas, Austin, în 1975. Între 1975 şi 1977 a fost membru al Universităţii de la Palo Alto. Din 1978 este membru al Universităţii Rockefeller din New York. 
 
Peste 200 de laureaţi ai Premiul Nobel pentru Medicină de-a lungul timpului
 
Premiul Nobel pentru Medicină din 2016 a fost acordat japonezului Yoshinori Ohsumi, pentru descoperirea mecanismului autofagiei.
 
În 2015, Premiul Nobel pentru Medicina a fost caştigat de William C. Campbell (Irlanda) şi Satoshi Ōmura (Japonia) pentru descoperirile privind o nouă terapie împotriva infecţiilor cauzate de viermi cilindrici, în timp ce Youyou Tu (China) a fost premiată pentru descoperirile ei privind o nouă terapie împotriva malariei.
 
Începând din anul 1901 au fost 211 laureaţi, Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină fiind acordat de 107 ori, cu excepţia anilor: 1915, 1916, 1917, 1918, 1921, 1925, 1940, 1941 and 1942. Conform statutului Fundaţiei Nobel, acest premiu nu este acordat în anul în care nici una dintre lucrările nominalizate şi luate în considerare nu este de natură să aducă beneficii umanităţii.
 
Cel mai tânăr laureat de până acum a fost medicul canadian Frederick G. Banting considerat, împreună cu fiziologul american Charles Best, ca descoperitor al insulinei  şi care avea 32 de ani când a primit Nobelul pentru Medicină, în anul 1923.
 
Cel mai în vârstă laureat a fost Peyton Rous, care avea 87 de ani când i-a fost atribuit premiul pentru descoperirile făcute în domeniul oncovirusurilor, în anul 1996.
 
Sezonul Nobel 2017 va continua, marţi (3 octombrie), cu premiul Nobel pentru fizică.
 
Miercuri (4 octombrie) va fi decernat premiul Nobel pentru chimie, iar, vineri, va fi anunţat Nobelul pentru pace. Nobelul pentru literatură va fi anunţat pe data de 5 octombrie. 
 
Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 9 octombrie.
 
Laureatul va primi o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 850.000 de euro).
 
Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.
 
Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.
 
Numele nominalizaţilor şi alte informaţii despre aceştia sau despre procesul de selecţie nu pot fi făcute publice timp de 50 de ani.
 
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
 

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Un studiu a dezmințit un mit despre minele Regelui Solomon
Un studiu a dezmințit un mit despre minele Regelui Solomon
Singurătatea este benefică pentru sănătate, însă cu o condiție, arată un studiu
Singurătatea este benefică pentru sănătate, însă cu o condiție, arată un studiu
Coralii depind de vecinii lor pentru a se reproduce, relevă o nouă cercetare
Coralii depind de vecinii lor pentru a se reproduce, relevă o nouă cercetare
ADN-ul ciumei bubonice a fost găsit într-o mumie egipteană de acum 3.300 de ani
ADN-ul ciumei bubonice a fost găsit într-o mumie egipteană de acum 3.300 de ani
O fosilă de „plantă extraterestră”, veche de 47 de milioane de ani, este unică pe Pământ
O fosilă de „plantă extraterestră”, veche de 47 de milioane de ani, este unică pe Pământ
Cercetătorii chinezi au dezvoltat un cip inspirat de furnicile de deșert
Cercetătorii chinezi au dezvoltat un cip inspirat de furnicile de deșert
Unele cazuri de schizofrenie provin din malformații ale craniului, sugerează un studiu
Unele cazuri de schizofrenie provin din malformații ale craniului, sugerează un studiu
Scoaterea amigdalelor în copilărie poate avea un impact drastic asupra vieții
Scoaterea amigdalelor în copilărie poate avea un impact drastic asupra vieții
Test de cultură generală. Cum funcționează contraceptivele?
Test de cultură generală. Cum funcționează contraceptivele?
John Houseman, regizorul de origine română, mentorul actorilor Robin Williams și Christopher Reeve
John Houseman, regizorul de origine română, mentorul actorilor Robin Williams și Christopher Reeve
Unde va construi China cel mai mare baraj hidroenergetic din lume?
Unde va construi China cel mai mare baraj hidroenergetic din lume?
Unul dintre cele mai controversate personaje ale istoriei contemporane. Adorat cu îndârjire şi astăzi în ţara natală, este vinovat pentru moartea a 70 de milioane de oameni
Unul dintre cele mai controversate personaje ale istoriei contemporane. Adorat cu îndârjire şi astăzi în ţara natală, ...
Sute de fiole cu virusuri mortale au dispărut dintr-un laborator australian
Sute de fiole cu virusuri mortale au dispărut dintr-un laborator australian
Furie în Danemarca după declarațiile lui Donald Trump despre Groenlanda
Furie în Danemarca după declarațiile lui Donald Trump despre Groenlanda
OpenAI și-ar putea construi propriul robot umanoid
OpenAI și-ar putea construi propriul robot umanoid
Zeci de mii de angajați Volkswagen își vor pierde locul de muncă
Zeci de mii de angajați Volkswagen își vor pierde locul de muncă
De ce a fost supravegheat de serviciile secrete franceze prințul Carol al României? Cine a ordonat supravegherea?
De ce a fost supravegheat de serviciile secrete franceze prințul Carol al României? Cine a ordonat supravegherea?
Neuronul artificial bazat pe laser imită funcțiile celulelor nervoase cu o viteză incredibilă
Neuronul artificial bazat pe laser imită funcțiile celulelor nervoase cu o viteză incredibilă