Dieta rapidă: soluţia ingenioasă prin care slăbeşti 9 kilograme în două săptămâni

Dieta apare scrisă în cartea lui Dr. Michael Mosley şi a lui Mimi Spencer. Autorii susţin că această dietă te ajută să scapi de kilogramele în plus mult mai repede decât alte diete standard. Mai exact, Mosley susţine că prin această dietă, în doar 2 săptămâni, putem scăpa de 9 kilograme. 

Deşi regimul alimentar extrem a fost întâmpinat cu nenumărate critici, Mosley spune că există o multitudine de dovezi care susţin postul intermitent. 

• Al doilea vaccin împotriva variolei maimuței, aprobat de OMS
• Chatbotul Google Gemini a primit o funcție de „memorie”

Să înţelegem ce se întâmplă în corp când postim

Când nu mănânci, corpul tău trebuie să îşi procure energie din altă parte şi astfel începe să consume glucoza din sânge. 

Odată ce glucoza din sânge este consumată, corpul apelează la depozitele de glucoză care sunt păstrate în molecule carbohidrate complexe numite glicogen. În cele din urmă, când şi această glucoză stocată este consumată, corpul apelează la depozitele de grăsime pentru a-şi asigura necesarul de energie şi glucoză. 

Totuşi, continuarea acestui proces pentru durate lungi de timp nu este recomandată deoarece corpul ar putea intra în „modul de foamete”, atunci când metabolismul se încetineşte ca răspuns la o scădere a aportului de calorii. 

Dieta 5:2, bazată pe postul intermitent, este diferită de restricţionarea calorică sau înfometarea

Postul intermitent nu este la fel ca restricţionarea calorică prelungită sau înfometarea, deoarece în aceste cazuri, corpul nu primeşte destule substanţe nutritive pentru a menţine un stil de viaţă sănătos. 

Postul intermitent implică „consumul limitat de calorii doar pentru o perioadă scurtă de timp”, scrie Mosley. El admite că postul prelungit nu este potrivit şi că în cele din urmă acesta poate duce la pierderea masei musculare. 

Există şi o parte ştiinţifică implicată în această dietă? Se pare că da

Într-un studiu realizat pe şoareci, Mark Mattson, specialist în neuroştiinţe a descoperit că postul intermitent creşte nivelul unei proteine numite factor neurotrofic de derivaţie cerebrala (BDNF). Aceasta, la rândul ei stimulează proliferarea unor celule noi din hipocamp, regiunea din creier responsabilă pentru memorie. 

În laborator, Mattson a hrănit un grup de şoareci cu o dietă bazată pe mâncare de tip junk food, în timp ce un alt grup a fost hrănit cu o dietă bazată pe puţine grăsimi şi pe postit o parte din săptămână. Rezultatele au arătat că şoarecii hrăniţi cu mâncare de tip junk food s-au îngrăşat şi au avut probleme la navigarea printr-un labirint cu scopul de a găsi hrană. În schimb, şoarecii care postau aveau un nivel mai crescut de BDNF în creiere. 

Postul intermitent este bazat pe un regim alimentar al omului primitiv

De ce hipocampul creşte ca răspuns al postului? Totul a începu pe vremea vânători-culegătorilor, atunci când oamenii trăiau pentru perioade lungi de timp fără mâncare. Teoria sugerează că minţile nostre ar fi trebuit să fie şi mai ascuţite pentru a găsi mâncare în acele perioade de postit. 

Răspunsul creierului la postit era o abilitate esenţială pentru supravieţuire. Totuşi, nu putem fi siguri că celulele cerebrale apar ca rezultat al postului, deoarece nu au fost efectuate studii în acest domeniu. 

Postul intermitent îmbunătăţeşte starea de spirit

Mai sus am menţionat o proteină numită BDNF care ajută la îmbunătăţirea memoriei. Cercetările au demonstrat că această proteină are şi rolul de a suprima anxietatea şi îmbunătăţeşte starea de spirit. 

Mattson a demonstrat acest lucru într-un studiu realizat pe şoareci. El a injectat BDNF în creierele şoarecilor şi a observat că proteina are rol similar cu cel al unui antidepresiv  obişnuit. 

Postul intermitent creşte eficienţa insulinei

Când consumăm mâncare bogată în carbohidraţi sau în zahăr sau amidon, nivelul de glucoză din sânge creşte. 

Corpul nostru produce hormonul insulină ca reacţie la consumul de alimente, iar scopul este acela de a împiedica nivelul de glucoză să scadă sau să crească prea mult. Procesul presupune eliminarea unei părţi din glocoza din corp prin stocarea ei sub formă de glicerină în ficat. De asemenea, insulina încurajează celulele adipoase să stocheze acizi graşi, în acelaşi mod în care încurajează ficatul să stocheze zahăr. 

Studiile au arătat că postul intermitent îmbunătăţeşte eficienţa insulinei în stocarea glucozei şi descompunerea grăsimilor. 

Postul ne poate ajuta să trăim mai mult

Un alt avantaj al postului este acela că reduce cantitatea de IGF-1 produs de corp. Nivelul scăzut de IGF-1 (un hormon asemănător insulinei) reduce riscul de apariţie a bolilor asociate cu îmbătrânirea, precum cancerul. 

Postul împotriva cancerului

Când corpul nu primeşte mâncare, celulele normale întră în „modul de supravieţuire”, încetinindu-şi ritmul şi „intrând în hibernare”. Celulele canceroase, însă, continuă să funcţioneze ca de obicei, divizându-se şi multiplicându-se, folosind sursa limitată de energie. 

Cercetătorul Valter Longo, de la University of Southern California, a descoperit că postul ajută în lupta împotriva cancerului prin protejarea celulelor sănătoase împotriva chimioterapiei (forţându-le să intre în hibernare). Astfel, efectele secundare, precum căderea părului, sunt mai restrânse.

În ciuda tuturor dovezilor ştiinţifice, rezultatele dietelor care includ postul sunt puse încă sub semnul întrebării. Aceste incertitudini sunt accentuate şi de faptul că mai toate cercetările au fost realizat pe şoareci. 

Ce trebuie să faci când te decizi să ţii această dietă?

1. Mergi la doctor

Începerea acestei diete nu este recomandată fără supravegherea doctorului sau înaintea efectuării unor analize. 

„Chiar dacă dieta nu este periculoasă pentru toată lumea, nu aş recomanda acest plan pentru persoanele care suferă de diabet deoarece poate afecta tratamentul pentru pentru hiperglicemie. de asemenea, nu aş recomanda acest tip de regim pentru cei care fac exerciţii intense deoarece susţinerea activităţii ar putea fi dificilă”, a explicat dieteticianul Lisa Moskovitz. 

2. Tine evidenţa IMC

Indicele de masă calorică se poate calcula foarte uşor pe diferite site-uri. Pentru asta este bine să te cântăreşti o dată pe săptămână, să calculezi IMC şi să ţii o evidenţă de la o săptămână la alta.

3. Decide în ce zile vei posti

Poţi alege oricare zile din săptămână şi poţi decide şi când vei mânca în decursul lor. Mosley îşi împarte cele 600 de calorii  între mic dejun şi cină, însă Spencer alege să consume două mese pe zi şi să ia câte o gustare între ele. 

4. Alege ce vei mânca

În primul rând este bine să alegi alimente care ţin de foame. „Scopul este acela de a mânca alimente care dau senzaţia de saţietate, dar care în total nu depăşesc 500-600 de calorii. cele mai bune opţiuni sunt alimentele bogate în proteine şi cu un indice glicemic scăzut”, au notat autorii. Printre aceste alimente se numără fulgii de ovăz, nucile, seminţele, fasolea şi ouăle.